Bob de grau blog

Acest mic monolog se doreşte a fi o pledoarie pentru instituţia căsătoriei şi mai ales păstrarea ei. Vă felicit pe toţi cei care reuşiţi să dezvoltaţi parteneriate pe termen lung, să creşteţi copii împreună şi să răbdaţi mofturile partenerilor de viaţă. Legalizaţi şederea voastră împreună, caci şi hârtia aceea vă dă o anumită amprentă energetică, unindu-vă demersurile într-un scop comun. Mai mult, unirea în biserică vă leagă sufleteşte, protejându-vă de energia negativă sau mai popular de gura lumii care vă barfeşte pe la colţuri că trăiţi în păcat.

Că tot am ajuns la păcat, să ştim cu toţii că el coexistă ca o concubină ancorat de căsnicia voastră etern, caci sincer cred că omul nu-i pregătit pentru monogamie! Deci, lasati-vă partenerii să meargă la un masaj erotic de calitate şi comentaţi cu acesta fără gelozie cam ce-i trece prin minte când vede o domnişoară crudă, precum verdele ierbii primăvăratice. Alungaţi gelozia din viaţa voastră, caci este la fel de păcătoasă precum alcoolul sau drogul.

Cereţi partenerului dreptul de a vă spune la rândul vostru fanteziile, abil, aşa cum noi doamnele trebuie să fim, precum gâtul ce susţine un cap (care are cu siguranţă mai multe capete ...ce trebuie subtil stimulate!). Bărbatul şi copilul trebuie răsfăţati cu măsură!

Nu uitaţi să reuniţi familia la cel puţin o masă comună pe saptămână. Nu vă sfiiţi în a fi „Lina gospodina”, căci sigur nu vă va stirbi din aura de femeie de carieră pe care cam toate ne-o dorim de la o vreme incoace. Aduceţi în căminul vostru bunul gust, curătenia, aromele care stimulează bună dispoziţia (recomand să citiţi postul meu Aromoterapia alunga monotonia.) Plecati impreuna cu familia in concedii, implicati taticul în educaţia copiilor sau în schimbatul pampersului, evitaţi să controlaţi telefoanele partenerului (caci vă faceti inima neagră) şi testaţi tot ceea ce se impune la un moment dat în viaţa voastră de cuplu.

Nu uitaţi să discutaţi de planul de bataie al unui an (ce achiziţii faceţi, unde mergeţi în concedii, cum mai stingeţi din credite...). Comunicaţi, comunicaţi şi iar comunicaţi! Nu lasaţi niciodată lucrurile să vă macine interiorul. De multe ori percepţiile noastre, barbati vs femei sunt atât de diferite.

Dacă vă plac florile nu mai asteptaţi să vi le ofere partenerii, cumpăraţi-le singure (căci sigur vor aprecia mai mult că n-au avut corvoada contactului cu florariile). Staţi de vorbă cu voi insiva si intrebati-va cu sinceritate daca parteneriatul vostru e viabil, daca partenerului vostru puteti sa-i spuneti orice va trece prin minte. Daca ezitati inseamna ca trebuie sa invatati sa comunicati si sa investiti mai mult in mariaj. Sunt lucruri care se dezvolta in ani. Totul tine de vointa si de chimia care exista intre voi. Nu stati insa abatuti, pribegi si neintelesi, precum luceferii intr-o casnicie pentru care NU aveti dorinta comuna sa investiti.

In concluzie, casnicia este cel mai „afurisit parteneriat” pe care doar cei toleranti, rabdatori si interesati il vor duce la bun sfarsit, imblanzind bestia, dand orgoliile prada uitarii si traind in respect, iubire si implinind fanteziile care pot fi atunci cand se nasc simple utopii. Sper sa va invit la nunta mea de aur macar si daca nu aveti nasi ne gasiti eterni voluntari!

Acest monolog este dedicat si implinirii celui de-al 16 an de parteneriat, cu dragoste multaaaaaa pentru karmicul meu partener! Va doresc toate cele frumoase si armonioase in viata voastra!